Pentru multe refugiate ucrainence, prevenția medicală, dar și tratamentele curente sunt o adevărată luptă cu birocrația și cu sistemul de sănătate din România, arată o anchetă ȘtiriMed. Deși legea prevede că pot beneficia gratuit de servicii medicale, precum testul Babeș Papanicolau, mamografii sau ecografii de sân, realitatea este diferită de ce se vede din birourile Guvernului și ale Ministerului Sănătății.

Pacientele care au fugit din infernul Ucrainei în România, ajung, fie să plătească pentru servicii medicale, fie să renunțe, fie să se întoarcă în Ucraina, în ghearele războiului, să se trateze gratuit.

„La final de martie, Natalia (n.red. medicul de familie)  mi-a dat această trimitere, în baza căreia m-au programat pentru ultrasunete doar la final de mai. Și le-am făcut, până la urmă contracost, am plătit 345 de lei. Pentru mine asta a fost o sumă peste limite. Am făcut-o pe bani, dar este foarte scump și am mai avut nevoie să mai fac și alte investigații. Și atunci am hotărât să merg în Ucraina. Reîntoarcerea mea în Ucraina este condiționată de sănătate”, explică, pentru ȘtiriMed, Nadiia Mahokin.

Ce spune legea versus ce arată realitatea

Vă invităm să vă spuneți părerea cu privire la acest subiect, AICI

Testul Babeș-Papanicolau, mamografia și senologia-imagistică sunt decontate în proporție de 100% de statul român, atât pentru românce, cât și pentru acele refugiate ucrainence cu statut legal de refugiat.

Datele oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată că, anul trecut, statul român a alocat 26,4 milioane de lei, pentru toate tipurile de servicii medicale ale refugiaților din Ucraina. S-au folosit doar 23 de milioane de lei investigațiile cerute, inclusiv ecografii de sân, teste Babeș-Papanicolau și mamografii, cerute de refugiate ucrainence sau recomandate de medicii de familie. Au beneficiat de acești bani aproximativ 11.000 de persoane.

În acest an, bugetul alocat pentru refugiații din Ucraina este identic cu cel de anul trecut: 26,4 milioane de lei.

Cum se alocă banii pentru investigații medicale pentru refugiate ucrainence. Sursa: CNAS

Medicul de familie Natalia Danilov susține că procedurile pentru cheltuirea acestor sume sunt ineficiente. Și aproape inutile pentru pacientele refugiate ucrainence care au nevoie de teste Papanicolau, mamografii și/sau ecografii de sân.

Dr. Natalia Danilov, un înger pentru multe refugiate ucrainence. Are în grijă aproape 200 de pacienți din Ucraina

„Păi atunci ministrul și Casa de Sănătate se contrazic. Adică sunt fonduri separate, dar în același timp trebuie să ne încadrăm pe numărul maxim de consultații pe care ni-l permite legea să-l acordăm. Și ca și în situația mea, sunt și alți colegi care la sfârșit de trimestru, dacă am depășit numărul de consultații, nu ne-au fost plătite acele servicii pentru că am depășit numărul maxim, cu toate că serviciile au fost efectuate și se decontează din alte fonduri”, afirmă, pentru ȘtiriMed, medicul de familie, Natalia Danilov.

Prevenția ginecologică ar trebui să fie prioritară pentru multe refugiate ucrainence

De la începutul războiului din Ucraina și până la sfârșitul lunii mai a acestui an, în România au ajuns aproape 4.4 milioane de refugiați. Pentru majoritatea, România este țară de tranzit. Totuși, aproape 130.000 au ales să rămână aici și circa 7.000 au deja forme legale de muncă.

Un raport UNICEF arată că 85% dintre refugiații din România sunt femei și o treime sunt copii. În aceste condiții, este lesne de înțeles că cei mai mulți pacienți ucraineni care au nevoie de servicii medicale – preventive ori curente – sunt femei.

Câte refugiate ucrainence au ajuns și rămas în România

Pentru multe refugiate ucrainence, nu doar birocrația este un impediment în drumul spre investigații medicale. Au și bariera limbii. În România există foarte puțini ginecologi care vorbesc limba rusă.

Medicul de familie Natalia Danilov afirmă că statul român ar trebui să modifice procedurile, astfel încât femeile din Ucraina să aibă acces mai ușor la teste Babeș Papanicolau și la mamografii și să le pună la dispoziție translatori. Mai ales că, multe refugiate au risc ridicat de cancer, în special cele care vin din zone apropiate Cernobîlului.

„Din ce am observat, mulți pacienți vin cu foarte multă patologie oncologică și ei, fiind acolo, mai aproape de Cernobîl, au fost probabil cu mult mai influențați, ar trebui urmăriți mai îndeaproape, mai ales că există această posibilitate. Cu fondurile care s-au alocat pentru ei”, spune dr. Natalia Danilov.

Datele științifice confirmă incidența ridicată a cancerelor în rândul ucrainencelor

Un articol publicat de Organizatia Internațională pentru Migrație din Ucraina arată că peste un milion de oameni din Ucraina trăiesc cu o formă de cancer, potrivit unor date din 2022. Iar invadarea Ucrainei de către ruși a înrăutățit lucrurile și i-a pus într-o situație dificilă pe pacienți. O clinică de oncologie din Dnipro, estul Ucrainei, este primul punct de ajutor pentru bolnavii oncologici ce încearcă să fugă din calea războiului. Doar în 2022, 10.000 de pacienți au fost tratați aici.

„Numărul tumorilor diagnosticate a crescut semnificativ, din cauza faptului că pacienții nu au mai avut acces rapid la controale periodice, dar mulți au fost diagnosticați cu cancer după ce au părăsit teritoriile aflate sub ocupație militară, din cauza stresului pe care l-au experimentat. În plus oncologii s-au confruntat cu numeroase lipsuri, precum echipament necesar pentru diagnostic, lipsa resurselor sau a medicamentelor necesare pacienților cu cancer”, se arată în articolul citat.

Proximitatea față de Cernobîl este o altă cauză a incidenței cancerelor și un motiv în plus ca țările care găzduiesc refugiați ucraineni, inclusiv România, să le asigure acces facil la servicii medicale.

Un studiu despre incidența tumorilor canceroase, la 30 de ani de la dezastrul nuclear Cernobîl, arată că din 1999 până în 2016 a crescut incidența cancerului de stomac, plămâni, sân și prostată.

„Rata incidenței cancerului de sân a crescut de 0.6 la 1.4, cel de col uterin de la 0.3 la 1.2 la femei, iar cel de prostată de la 3.6 la 4.2 la bărbați”, se arată în studiul citat.

În regiunea Kiev a fost înregistrată o rată a incidenței mai crescută la toate tipurile de cancer, față de celelalte regiuni aflate în vecinătatea Cernobîl. Una dintre explicații ar fi accesul mai rapid la spitale și diagnosticare. În plus, un raport al Băncii Mondiale arată că în Ucraina mortalitatea cauzată de cancer este foarte ridicată, în special sub 65 de ani.

„Un rol important îl joacă screeningul cancerului pulmonar și de sân, pentru că deși cancerul de plămâni e în scădere, rata mortalității e ridicată la bărbați, în timp ce la femei vorbim de o rată a mortalității ridicate din cauza cancerului de sân”, mai indică studiul.

Chiar dacă se cunosc aceste date, oncologii din Kiev susțin că una dintre principalele cauze de  mortalitate în rândul femeilor din Ucraina o reprezintă cancerul de col uterin.

Un alt studiu recent, despre incidența cancerelor în Ucraina, arată că cele mai comune tipuri de cancer în rândul femeilor nu s-au schimbat în 2022, comparativ cu 2012. Deși, medicina și metodele de prevenție au evoluat.

Incidența cancerului în rândul femeilor din Ucraina

Astfel cancerul de col uterin rămâne al patrulea cel mai comun cancer (17.5/100,000). Doar în 2022, se știa că aproape 180.000 de paciente suferă de cancer de col uterin. Cu 18% mai multe decât în 2012, potrivit studiului citat.

Ucrainencele mor din cauza unor maladii ce pot fi prevenite

Și totuși, cele două tipuri de cancer care omoară milioane de femei – de sân și col uterin – pot fi și prevenite și vindecate, spun specialiștii. O ecografie de sân sau o mamografie poate depista un cancer în fază incipientă, la fel cum un test Papanicolau făcut la timp, poate salva viața unei femei.

„Stadiile incipiente ale cancerului de col și corp uterin pot fi vindecate. De asemenea, pentru stadiile avansate, controlul local poate fi obținut într-un procent de până la 80-90% grație tehnicilor noi de radioterapie externă și brahiterapie, tehnici care sunt disponibile și în cadrul Institutului Oncologic Prof.Dr. Ion Chiricuță din Cluj-Napoca. Decesele femeilor din cauza cancerului de col uterin sunt tragedii care ar putea fi evitate printr-un simplu test citologic Babeș-Papanicolau și care ar duce la o depistare precoce a leziunilor precanceroase sau a cancerului. Infecția cu virusul HPV este identificată în 99% a cazurilor de cancer al colului uterin , fapt care susține și demonstrează, încă o dată, legătură directa intre infecția cu virusul HPV și apariția cancerului de col uterin”, a explicat pentru ȘtiriMed, Prof. Dr. Claudia Ordean, medic primar Radioterapie si medic specialist Oncologie Medicală.

Dr. Claudia Ordeanu, medic primar Radioterapie și medic specialist Oncologie Medicală

Prevenție încă din copilărie

Ucrainenii cu statut de refugiat – indiferent că sunt adulți sau copii – au drepturi egale cu cetățenii români, cel puțin atunci când vine vorba de asistență și prevenție medicală. Astfel, pentru prevenția cancerului de col uterin, în România există un plan național. Acesta prevede, pe de o parte vaccinarea fetițelor, pe de altă parte, testarea femeilor în cadrul unor caravane de screening ginecologic.

„În România, vaccinul nonavalent este inclus în Calendarul National de Imunizare și este gratuit pentru fetele din grupa de vârstă 11-14 ani (n.red. inclusiv pentru fetițele refugiate). La cererea părinților, medicii de familie pot vaccina tinerele și peste această vârstă. De asemenea, în România, se derulează un program de screening populațional organizat pentru cancer de col uterin cu testare combinată HPV și PAP, în regiunile Centru, Nord Est, Nord Vest, Muntenia Sud, pentru un număr de 680.000 femei cu vârsta cuprinsă între 25-64 ani”, a mai precizat Prof.Dr. Claudia Ordean, medic primar Radiolog și specialist Oncologie medicală.

La caravanele de screening lucrurile par să se miște ceva mai simplu pentru acele refugiate ucrainence care ajung la investigații. Li se pune la dispoziție translator și nu trebuie să plătească absolut nimic. Prea puține știu, însă, informații despre această modalitate de a-și face investigațiile medicale.

„Una dintre paciente chiar a plâns și ne-a mulțumit pentru faptul că a putut beneficia de acest serviciu. Doamnele păreau destul de triste, dar pe de o parte bucuroase că noi le-am primit în și le-am integrat în screening-ul nostru”, a declarat pentru ȘtiriMed, Mihai Popescu, managerul proiectului de screening al cancerului de sân în cadrul campaniilor derulate de Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj.

Despre accesul refugiatelor ucrainence la caravana de screening pentru prevenirea și depistarea cancerelor de col uterin și cancer de sân, aflați din materialul de AICI

VEZI ȘI: PODCAST CU MIHAI POPESCU, DESPRE ACCESUL UCRAINENCELOR LA CARAVANELE DE SCREENING PENTRU CANCER