Mai mulţi investitori cer ca traseul viitorului drum expres Arad – Oradea să ţină cont de afacerile pe care le-au dezvoltat deja, cum ar fi în zona Şofronea-Curtici, cerere care este susţinută de conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Arad.

La sediul CJ Arad au avut loc mai multe discuții și întâlniri între grupuri de investitori de pe traseul viitorului drum expres Arad-Oradea, reprezentanţi ai autorităţilor şi ai echipei care realizează proiectul tehnic.

Oamenii de afaceri au solicitat ca la proiectarea drumului să se ţină cont de proiectele pe care le-au dezvoltat deja, pentru a li se facilita accesul la viitoarea şosea.

„Aradul este unul dintre cele mai importante centre logistice din vestul României, unde s-au dezvoltat afaceri conexe căii ferate şi transporturilor rutiere. Nu putem ignora aceste direcţii de investiţii atunci când proiectăm drumul expres Arad-Oradea pentru că vorbim despre o investiţie pe termen lung, nu doar pe următorii cinci sau zece ani, de la care ne aşteptăm să ajute mediul de afaceri. L-am invitat la întâlnirea de astăzi şi pe europarlamentarul Gheorghe Falcă, fostul primar al municipiului Arad, pentru că are experienţă în marile proiecte de infrastructură, a participat la pregătirea documentaţiei pentru autostradă şi cunoaşte foarte bine realităţile arădene”, a declarat, în urma întâlnirii, preşedintele CJ Arad, Iustin Cionca.

El a afirmat că în zona Şofronea-Curtici sunt deja dezvoltate afaceri de zeci de milioane de euro, dar există şi alte proiecte.

Pe de altă parte, în luna decembrie, un investitor din Chişineu-Criş şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilul traseu al drumului chiar pe un teren pe care urmează să îşi dezvolte afacerile în următorii ani.

„Am avut o întâlnire cu domnul Cornel Lina, directorul general al HAI Extrusion, o companie care investeşte în România, prin sediul de la Chişineu-Criş, încă din anul 2019 prin creşterea capacităţii de producţie cu 50% şi dublarea spaţiilor de producţie şi depozitare aferente. În urma acestei investiţii de 10 milioane de euro s-au creat 160 de noi locuri de muncă adiţionale celor existente înainte de 2019. În contextul revenirii economice anticipate odată cu încheierea crizei sanitare generate de pandemia COVID-19, investitorul are în vedere continuarea investiţiilor prin atragerea de fonduri naţionale şi/sau europene destinate dezvoltării şi alinierii industriei autohtone la standarde europene. Aceste investiţii etapizate cu orizont de timp 2023/2024, respectiv 2025/2026 totalizează circa 35 milioane de euro, creând adiţional alte 200 de locuri de muncă şi se regăsesc pe o parcelă aflată în proprietatea investitorului în zona oraşului Chişineu-Criş, care se suprapune pe traseul propus al drumului expres Arad-Oradea”, spunea la acel moment preşedintele CJ Arad.

Cionca declarase atunci că a făcut o solicitare pentru modificarea traseului drumului expres, „astfel încât să nu pericliteze faza de extindere a companiei HAI Extrusion, respectiv generarea a sute de locuri de muncă”.

Lungimea drumului expres va fi de 119 kilometri cu două benzi pe sens, cu 75 de pasaje supraterane şi poduri peste cursuri de apă şi intersecţii cu alte drumuri. Şoseaua ar urma să treacă prin localităţile Arad, Şofronea, Zimandu Nou, Şimand, Socodor, Chişineu-Criş şi Zerind, iar în Bihor ar trece prin localităţile Avram Iancu, Ciumeghiu, Salonta, Mădăras, Cefa, Gepiu, Sânnicolau Român, Nojorid, Sântandrei şi Oradea. Drumul expres va ocoli municipiul Arad pe partea de nord-vest şi face joncţiunea cu varianta de ocolire Arad la nivel de autostradă în nodul rutier proiectat la intersecţia variantei de ocolire cu DN 7.

Săptămâna trecută, preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, declarase că au fost finalizate toate studiile geo de pe teritoriul judeţului Arad, iar acum se lucrează în Bihor, între Gepiu şi Salonta.

„Ne propunem ca la sfârşitul lunii august să avem studiul de fezabilitate finalizat, iar în luna decembrie, aşa cum este prevăzut în contract, să ni se predea proiectul tehnic. Termenul de finalizare a studiului de fezabilitate a fost prelungit cu aproximativ 2 luni, din cauza a cinci noi conexiuni de pe traseu, inclusiv cea care leagă Salonta de Ungaria. Sperăm ca la finalul anului 2026, început de 2027, să se poată circula pe noul drum”, declarase Ilie Bolojan. AGERPRES